vineri, 16 octombrie 2009

Pumni stransi

Azi mi-e mai bine. O prietena buna , Adina ( Trischa) mi-a dat ieri un sfat pe care l-am urmat :P
M-am trezit cu forte noi de new begining. Dimineata am incercat sa rezolv niste treburi importante ( sunt pe lista de asteptare) si dand tarcoale pe net am gasit job-ul mult dorit. Este exact genul de job la care visam in timpul cat eram cu Uwe ( sotul meu, inca) , in Catering. Este o firma foarte cunoscuta in orasul meu ( mult iubitul oras Düsseldorf) ``Eventis`` . Am intrebt 2 prietene nemtoaice ce sanse am sa ma primeasca la interviu...au ras si au spus: cu numele tau primesti termin sofort :D. Trimis sms lui Uwe si intrebat ce parere are daca trimit Bewerbung la firma respectiva. Primit raspuns: visul tau, asa-i? transmite-i salutari lui Aziz din partea mea cand termini interviul.
Wow....deci chiar am sanse. Oricum nu cred nimic pana nu am Invitatia in mana. Pret de 30 de minute ma gandeam la jobul asta: wow, o sa fiu acolo, imbracata iar in camasuta alba, pantaloni negri si papuci chic :D ... o sa am iar contact cu VIP-urile :)))), lume buna....jobul meu iubit, posibilitatea de a urca in rang..si mai tarziu sa promovez Catering-ul asta in Romania....wow...trezirea. Oricum nu ma dau batuta, chiar daca nu primesc invitatia la interviu...imi mai ramane un as in maneca si poate in Februarie am mai mult noroc la cealalta firma. Am nevoie mare de pumni stransi. Bitte, bitte :D iar la interviu ma descurc eu :D



In alta ordine de idei....
Misterul meu ( catelul) nu mai mananca nimic de ieri. Aseara i-am dat niste biscuiti pt catei si a papat foarte putin. Am iesit in locul lui preferat, nu avea chef de joaca...offf...cred ca il asteapta pe Uwe acasa ( asa ziceau 2 prietene), nu stiu ce sa cred. Daca nici azi nu mananca ( a ciugulit ceva dimineata) maine ne prezentam la medic.


Despre mine? Ieri am plans toata ziua, fara motiv..adica am destule motive...e ciudat sa fiu iarasi in casa asta, dar de data asta singura ( pardon cu Misterul). Am facut toata ziua curatenie si parca imi asteptam barbatul de la munca :)))))) Ciudat rau. Oricum tin capul sus si ma rog sa fiu iarasi eu. Mi-e dor de mine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.